Bor: un mineral despre care trebuie să ştii

Bor: un mineral despre care trebuie să ştii

Ce este borul?

Borul este un mineral esential găsit (în teorie) atât în mediul înconjurător (sol, pietre), cât şi în alimente. Am scris “în teorie” deoarece, chiar şi în cazul dietelor bogate în fructe şi legume, aportul zilnic de bor este foarte mic, acest aspect fiind datorat cultivării în masă, cultivare ce a dus la “golirea” rezervelor de bor din sol (dacă nu e în sol, n-o să fie nici în mâncare). Borul este foarte important atât pentru plante, cât şi pentru animale (printre care şi omul), iar în acest articol am să prezint câteva beneficii majore ale suplimentarii cu bor.

Artrita şi inflamaţia

Osteoartrita este cea mai comună formă de artrită şi este o afecţiune a cartilajelor dintre oase, afecţiune ce duce în timp la deteriorarea acestora, fapt ce rezultă în lezarea oaselor unul de celălalt. S-a observat faptul că în zonele în care aportul zilnic de bor este sub 1 mg/zi incidentele de artrită sunt între 20% şi 70%. Pe cealaltă parte, în zonele în care aportul de bor este între 3-10 mg/zi procentajul acestei afecţiuni este între 0 şi 10%.

Într-un studiu din 2011, 60 de participanţi din 72 (vârste cuprinse între 59 şi 68 ani) au fost împărţiţi în 4 grupuri şi anume: grupul 1 (19 participanţi ce au primit 3 mg/zi de bor), grupul 2 (18 participanţi ce au primit 6 mg/zi de bor), grupul 3 (17 participanţi ce au primit 12 mg/zi de bor) şi grupul 4 (18 participanţi ce au primit placebo).

După 15 zile de teste, în cele 3 grupuri ce au consumat bor s-au observat scăderi în marcatorii inflamatori analizaţi (proteina C reactivă, viteza de sedimentare a eritrocitelor şi fibrogenul plasmatic), marcatori direct corelaţi cu afecţiuni precum artrita. S-au analizat şi trigliceridele, colesterolul LDL, colesterolul HDL şi cel total, dar diferenţele la final de studiu nu au fost semnificative.

Borul şi sistemul nervos

Un studiu din 2011 a urmărit efectele deprivării de bor (0,25 mg/zi timp de 63 de zile) urmată de o suplimentare cu acesta (3 mg/zi) asupra electroencefalogramei la adulţi în vârstă (electroencefalograma sau EEG este o metodă de investigare a activităţii electrice a creierului). Suplimentarea cu bor după perioada de deprivare a dus la o îmbunătăţire a activităţilor psihomotorii precum viteza de conducere nervoasă şi dexteritatea şi a funcţiilor cognitive precum memoria pe termen scurt şi atenţia.

Activităţi antioxidante şi vitamina D

Într-un studiu din 1996, tot după o perioadă de deprivare de 63 zile (0,25 mg/zi) urmată de o suplimentare cu bor s-a observat o creşterea enzimelor antioxidante superoxid dismutaza (SOD) şi catalaza şi o creştere a nivelului de vitamina D.

Radicalii liberi şi stresul oxidativ pot afecta ADN-ul şi celulele umane, fapt ce poate duce în timp la îmbătrânirea si degradarea prematură a acestora şi chiar la boli cronice precum cancerul şi/sau boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Borul şi hormonii steroizi

Un studiu din 2011 facut de Journal of Trace Elements in Medicine and Biology a analizat efectele suplimentarii cu bor asupra 8 bărbaţi sănătoşi d.p.d.v. medical. Biodisponibilitatea borului este mare ( aproximativ 84% din acesta este eliminat prin urină, 16% este utilizat de organism), astfel s-au făcut analize atât la câteva ore de la suplimentare, cât şi la zi.

După 6 ore de la ingestia acestuia s-a observat o scădere a hormonului SHBG (Sex Hormone Binding Globulin este un hormon ce ţine 98% din testosteronul total “blocat” în testicule pentru a prezerva procesul de reproducere, astfel doar 2% din testosteron este folosit pentru procesele precum creşterea în masă musculară) şi o scădere a proteinei C reactive (PCR este, cum am scris şi mai devreme, un marcator al inflamaţiei în organism).

După 7 zile de suplimentare s-a observat o creştere în testosteronul liber, o creştere în DHT (dihidrotestosteron), în cortizol şi vitamina D şi o scădere în nivelul de estrogen.

Un alt studiu făcut de aceeaşi organizaţie a observat că după doar 4 săptămâni de suplimentare cu bor s-a produs o creştere în testosteronul liber de aproximativ 29%.

Cu toate acestea, prea puţin bor nu aduce beneficii semnificative sistemului hormonal. Un studiu făcut pe 19 culturişti (vârste între 20 şi 27 ani) a constatat că suplimentarea cu 2,5 mg/zi de bor timp de 7 săptămâni nu a creat nicio diferenţă în testosteronul total şi liber, în cortizol şi în DHEA. Astfel prea puţin bor nu are efecte asupra testosteronului, iar prea mult poate duce, în timp, la intoxicaţie. Suplimentarea cu 6-15 mg/zi poate să fie optimă şi fără efecte secundare, dar chiar şi aşa nu ar trebui făcută permanent.

In concluzie

Suplimentarea cu bor poate aduce mai multe beneficii, cum am scris şi la început foarte mulţi dintre noi nu ne luăm aportul necesar din dietă. Alte potenţiale beneficii ale acestui mineral sunt: creşterea, repararea şi menţinerea sănătăţii sistemului osos, ajuta la o mai bună absorbţie a magneziului şi reduce pierderile de calciu prin urină, poate avea efecte terapeutice în tratarea cancerului, poate ameliora efectele adverse ale chimioterapiei, poate creşte nivelul de estrogen la femei etc.

This Post Has 2 Comments

  1. Interesant si de citit pana la capat.

Leave a Reply

Close Menu